Su cordinamentu CAMPOS est un'assòtziu culturale nàsciu in su 2015 e chi riunit sos artistas chi traballant in Sardigna in is artis musicales e poèticas de traditzione orale.

Sa punna principali de su cordinamentu est a amparare custas formas de espressioni tìpicas de s'ìsula nosta, chi de annos si depent cunfrontai cun is mudamentus sotzialis, econòmicos, culturales e de sa comunicatzioni chi funt intraos in sa vida de sos sardos.

Sas Artes Musicalis e Poèticas de traditzioni orali de sa Sardigna rapresentadas in CAMPOS sunt noe:

  1. Gara de poesia a bolu in otadas
  2. Cantada campidanesa a mutetus
  3. Gara de poesia a s’arrepentina
  4. Gara de poesia a mutos
  5. Cantu a chiterra
  6. Cantu a tenore
  7. Càntigos de crèsia - litùrgicos e paralitùrgicos a bator boghes
  8. Launeddas
  9. Mùsica pro ballu sardu a organitu e a fisarmònica

 

Chentza de bintrare in su meritu de cadauna de custas pràticas musicalis e poèticas, dexet a sutaliniai ca si tratat de unu sistema cumplessu e articuladu chi, mancari tenzat reixinas fungudas in sa traditzione nosta, est bivu etotu in sas biddas e in is tzidadis de totu sa Sardigna e sighit a tenner funtziones de importu aintru de is comunidades e de su cuntestu culturali sardu.

Su nùmeru de praticantes (musicistas e cantoris) variat de arte in arte ma lompet in totu a unas cantu millas, unu nùmeru gasi mannu chi no s'agatat oguali in àteras formas de espressione musicale de calisisiat genia e provenièntzia.

A is millas de praticantes si depent aciungher is apassionados de cantus e sonus, sos espertos, is colletzionistas, is tifosus, su pùbblicu de sas garas e is baddarinos de sos grupos folk e de is piatzas de sas biddas, millas e millas de sardos de cada edade, de dònnia casta e de ònnia livellu de istrutzioni.

Aintru de cada Arte bi sun e nci traballant de diora paricis assòtzios de artistas e apassionaos, chi però ant semper traballadu a sa sola e sentza de cordinamentu, acabendidda a s'ispissu traballendi a proa de pari, sentza de arrennesci a aunire is fortzas pro traballai in manera sinèrgica.

Su cordinamentu Campos naschet propriamenti cun s'obietivu de superare is partziduras, cordinai sas atziones e fraigare un'unidadi forte.

Totunu sugetu chi si potzat cunfrontae in is diferentes cuntestos cun operatoris culturalis e Istitutzionis pùblicas e privadas de autorevolesa arreconnota.

Est pruscatotu in su cunfrontu cun sas Istitutziones pùblicas e privadas chi traballan in su territòriu regionali chi Campos agatat su berdaderu sentidu de s'òpera sua, unu ruolu e una dimensioni chi prus deghent a su grandu valori de sos benes culturales imaterialis chi at s'ambitzioni de rapresentare.

 

Fainas de is ùrtimus duus annos de vida de Campos:

  • Seminàriu de istùdios titulau "Ita agataus e ite nos isetat", in collaboratzione cun s'ISRE, in Nùgoro cun is rapresentantes de totu is noe artes, rapresentantis de s'ISRE e de s'Universidadi de Casteddu.
  • Censimentu de sos artistas e de is cultoris de is noi artes chi at portadu a s'assentamentu in s'assòtziu de giai 500 artistas de is diferentes artes, e de casi 1000 cultores e apassionaos, sos Amigos de is artis.
  • Dexinas de adòvios intra is artistas de sas noe espressionis culturalis e is apassionaus espertos, finalizados a s'arrexonamentu asuba de su stadu de s'arte e de sa progetatzioni de atividade de amparu e promotzioni.
  • Cuntatos e atòbius cun paricis aministratziones comunalis po cuncordare un'arretza de is comunis (Comunes de is artis).
  • Abertura de unu cunfrontu costrutivu cun s'ISRE e collaboratzione cun cussu istitutu etotu.
  • Manifestatzione eventu "Sa corte de is artis", in parternariau cun su comunu de Solarussa, cun sa partecipatzioni de casi 500 artistas: spetàculos, laboratòrius didàticus, presentatziones de librus e proietzionis de filmis etnogràficos, mesas tundas e arrexonadas asuba de limba e artes traditzionales, atòbius cun su mundu de is produtzionis localis, dibàtitos cun operatores scolàsticos, culturalis e de s'informatzioni, totu aintru de duas dies de grandu traballu. Sa Ras at riconnotu e postu sa manifestatzioni aintru de is grandus eventus donendiddi unu contributu mannu. Finas s'ISRE at dadu unu fondamentale e sinnificativu contributu finantziàriu e at arriconnotu su valori culturali de sa manifestatzione e su traballu de amparu e promotzioni de sos benes culturalis chi Campos at atuadu.
  • Manifestatzione-eventu "Sa Corte de is Artis" 2017, torra in Solarussa, su coru de sa die fiat mascamenti s'atòbiu cun is aministratziones pùblicas de sa Sardigna e pruscatotu cun is sìndigus de is comunidades sardas. Atòbiu intra de sos previstos de su progetu chi mirat a tesu "Sardigna aberi-mi sa janna" aundi Campos est ponendi-sì is obietivos de importu de fraigai una retza po s'amparu de is benis culturales de sa Sardigna. A sa manifestatzioni ant partecipadu unas cantas deghinas de sìndigos aproillados de diferentis zonas de s'ìsula, sos assessoris regionalis a sa Cultura e a su Turismu e su presidente de s'ISRE chi si sunt cunfrontaus cun sos rapresentantes de Campos. In sa die nc'est stètia s'esibitzione de unas cantas dexinas de artistas de is diferèntis artes acorradas in CAMPOS.
  • Su progetu "Sardigna, aberi-mi sa janna" at sighiu cun s'atòbiu cun is iscolas, is universidades, is cunservatòrios de mùsica e is operadoris culturales impinniados in fainas didàticas e progetus chi pertocant sa lìngua e sa cultura de sa Sardigna. Custu adòviu, chi s’est fatu in Sèneghe su 22 de abrili 2018, est istètiu, po un'àtera bia, unu mamentu dedicau a su fràigu de s'arretza pro s'amparu de sos benis culturales sardus cun su tìtulu "Is iscolas aberint is ennas". Custu aboju at postu galu prus in craru s’urgèntzia de su fràigu de sa retza po s’amparu de is benes culturalis e ambientalis sardos, arretza chi permitat a is scolas, a is maistus e operadores chi traballant po ammaniare materiales didàticos, de tènniri su profetosu agiudu chi podit bènnere dae sas esperièntzias de chini operat in custus setoris, fintzas po progetai atziones pretzisas e camineras didàticas coerentes e rispetosas de is règulas iscientìficas.
  • Sàbudu su 5 de maju 2018 in Belvì est prevèdiu s'ùrtimu apuntamentu de organizatzione chi punnat a su fràigu de sa retza, obietivu primàrgiu de su progetu "Sardigna, aberi-mi sa janna". At a essi sa borta de s'atòbiu intra de CAMPOS e is assòtzios culturalis chi in Sardigna s'incurant de benis culturales materiales, comente pro esempru sos benes archeològicus, e de is benis ambientalis chi rapresentant unu patrimòniu mannu meda e importante, cussu puru abisongiosu de amparu e de una valorizatzioni rispetosa. In totu custas manifestatziones s'ant a podi atobiai, est craru, sas mùsicas e is cantus de is artistas acorrados in CAMPOS.
  • Sa sìntesi de totu custas atividades e atòbius at a essi in Solarussa in su primu fine de chida de su mesi de làmpadas 2018, in sa manifestatzioni-eventu "Sa Corte de is Artis" 2018, in ue ant a esser cumbidadas sas delegatzionis de totu is Entes, is iscolas, sas siendas, is assòtzios chi ant a intrare in s'arretza "Sardigna, aberi-mi sa janna". Una manifestatzioni arrica e articolada, cun espositziones, mustras, presentatzionis, dibatas, cunferèntzias, rapresentatzionis, laboratòrius didàticos e totu cussas initziativas rapresentativas de su grandu potentziali chi sa retza podet tenner po s'amparu de is benis culturalis e ambientales de sa Sardigna. At a essi finas unu eventu musicale mannu cun unu biaxi de artistas: musicistas, poetes e cantadoris.